Curat murdar

In peregrinarile mele  pe Internet am dat peste stirea ca ar exista o bere numita „Nenea Iancu”. Si, curios nevoie mare, ma-ntelegi, cind vine vorba de asemenea veste, am inceput sa caut si sa caut.

Intii l-am gasit pe „Nenea Iancu” fumos prezentat, ba inca in doua variante si ambele cu vino-incoa.

Pina aici toate bune si frumoase, numai ca … Nenea Iancu asta nu-i roman! Dupa cum scrie aici , „această bere este făurită chiar în inima Germaniei în orașul Memmingen”. Si cu asta gata, mi s-a aprins fitilul!

Apoi, coane Fanica, e curat sa il legi pe nenea Iancu, berar vestit la vremea lui, de o bere nemteasca? Alde Catavencu si Farfuridi, cind isi inmoaie mustatile in spuma de pe halba, ce ar crede? Ca nu poate fi decit o bere regateana, vreun Gambrinus modern si mai multe nu. Asa-i? Si cind colo… curat murdar manevra de marketing. O bere fara printipuri, care va sa zica.

Asa ca, Nene Iancu, de gustat te-oi gusta, de palmares macar. Dar de baut nu te-oi bea, ca umbli cu cioara vopsita in tirg si alta nu!